Ciceu
PDF Imprimare Email

 

”Ciceul este un frumos sat secuiesc situat la locul unde pârâului Frumoasa se varsă în râul Olt, renumit datorită verzei cultivate în cantităţi atât de mari în grădinile de pe malul Oltului, încât nu aprovizionează numai Ciceul cu produsul preferat al bucătăriei maghiare, ci toată regiunea, până la Braşov, iar varza de la Ciceu se bucură de o mare popularitate peste tot.”

 

Se situează la nord de reşedinţa judeţului, la o distanţă de 5 km, la vărsarea pârâului Frumoasa în râul Olt. Denumirea localităţii Ciceu, în forma sa veche Chychow, s-a format dintr-un nume propriu de origine slavă. Structura atributivă Ciceu-Ciuc, utilizată şi astăzi, datează din anul 1675, fiind amintită într-un document care conţinea instrucţiunile văduvei aristocrate Petki Anna şi ale fratelui acesteia, Petki János, adresate iobagului Farkas Máte, privind conducerea conacului şi gospodăriei de la Ciceu. Este posibil, că acel Petki Dávid, al cărui „castel strălucitor” a fost căutat în zadar de către Orbán Balázs, pentru că în anul 1706 a fost dărâmat până la temelii de către generalul austriac Acton, să fie descendentul acestei familii.

În anul 1850 Ciceul a avut 1705 locuitori, din care 1551 de etnie maghiară, 64 de etnie rromă, 63 români, 15 germani şi 12 armeni. În cursul secolului al XIX-lea numărul populaţiei a crescut, însă la cumpăna dintre secole s-a înregistrat un mic regres, pentru ca până la 1910 să crească brusc la 2225. Această creştere se datorează avântului industriei lemnului. În anul 1935 Ciceul avea deja 2355 de locuitori.

Şcoala satului a fost înfiinţată în anul 1737. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Mulţi lucrează la calea ferată sau la Miercurea Ciuc.

Oamenii din Ciucul de Sus asociază numele satul cu varza cultivată aici. Această calitate a satului este amintită şi de Orbán Balázs. Lunca care se întinde între râul Olt şi satul Ciceu este denumită ”grădina cu varză”. Asocierea recoltării verzei cu o dată fixă s-a schimbat de-a lungul timpului, iar acum varza este cultivată conform necesităţilor proprii, numai câţiva gospodari cultivă varză în cantităţi mai mari. Un episod semnificativ al vieţii economice a Ciceului este o tradiţie păstrată de mai multe decenii: recoltarea verzei din data de 16 octombrie, ziua Sfântului Gallus. De ziua Sfântului Gallus se organizau chefuri pe una dintre străzile principale ale aşezării, acolo unde treceau căruţele care transportau varza. Diferiţi negustori îşi ofereau marfa spre vânzare, în timp ce răsunau cântece care mai de care mai frumoase.

La numai o jumătate de oră de mers de la centrul satului, pe drumul spre Harghita, se găsesc ruinele cetăţii Ciceului. Potrivit tradiţiei, franciscanii de la Şumuleu Ciuc au locuit aici înainte de construirea mănăstirii lor. Această cetate a fost construită în locul denumit ”Vármező” (Câmpul Cetăţii), pe creasta înaltă dintre pâraiele Egres şi Várpatak, la marginea estică a Harghitei Centrale.

Biserica aşezării se află în centrul satului, aproape de şcoală. Biserica a fost sfinţită în onoarea Sfântului Anton de Padova. Şi-a obţinut forma finală, actuală, în 1839. Clădirea este considerată un monument istoric, ca şi parohia construită lângă aceasta.

Ciceul nu este bogat numai în amintiri istorice, ci şi în resurse naturale, de exemplu materialul care se găseşte în subsolul muntelui Harghita, unul dintre materialele de bază necesare producţiei de ceramică: caolina. În afară de aceasta locul este foarte bogat şi în izvoare de apă minerală. Putem evidenţia şi mofetele renumite pentru efectul lor terapeutic, recomandate în vindecarea afecţiunilor reumatice şi vasculare, precum şi a celor articulare şi astmatice. În timpul iernii Harghita Ciceu este paradisul sporturilor de sezon, fiind vizitat de numeroşi turişti atât din ţară cât şi din străinătate.

Satul, care din punct de vedere administrativ a făcut parte din comuna Siculeni începând din anul 1952, a devenit o comună separată în anul 2004. La data de 14 octombrie 2006 a fost inaugurat Monumentul Eroilor în prezenţa locuitorilor satului precum şi a numeroşi vizitatori. Probabil una dintre curiozităţile aşezării este faptul că aici s-a petrecut o scenă mai scurtă din romanul „Ábel în pădure” de Tamási Áron; conform romanului, Szakállas Ábel, eroul principal s-a născut aici.

 
 

Hartă

 

Terkep

Eseménynaptár

Esemenznaptar

Atracţii turistice

No valid database connection You have an error in your SQL syntax; check the manual that corresponds to your MySQL server version for the right syntax to use near '' at line 1 SQL=SELECT title FROM jos_sections WHERE id =
Összes látnivalók >>